Una din cele mai draguțe glume din ultimele zile: politica de cadre a Partidului Comunist Roman a fost una de mare succes, avand in vedere ca din pepiniera partidului (UASCR și UTC) rasar inca prim-miniștri inclusiv la 21 de ani de la dispariția partidului.

Pe de alta parte, una din cele mai proaste comparații facute in legatura cu desemnarea noului premier roman a fost cea cu George Bush Sr. Acesta, inainte de a fi ales vice-președinte și apoi președinte al Statelor Unite fusese numit director al CIA. Diferența fața de actualul caz romanesc este una mai mult decat evidenta: Bush Sr. a fost ales și nu numit! Daca este totuși sa cautam o comparație adecvata cu actualul caz romanesc, avem la indemana cazul Federației Ruse in 1998-1999. In acei doi ani, confruntat cu o criza economica (financiara și monetara) devastatoare, dublata de o criza profunda de sistem politic, președintele Boris Elțan a decis numirea in fruntea guvernului de la Moscova a lui Vladimir Putin, șeful FSB, principalul serviciu de informații recladit pe trunchiul solid și trainic al KGB. Dupa numirea lui Putin premier in august 1999, Elțan a decis in decembrie sa demisioneze din funcția de președinte, astfel ca Putin a preluat și poziția suprema in Rusia. Primul decret semnat de catre Putin ca președinte la 31 decembrie 1999 prevedea garanțiile ce urmau a fi acordate de catre stat ex-președintelui Elțan și unora din membrii familiei sale. La cateva ore de la semnarea acelui decret președintele Putin s-a deplasat in Caucazul de Nord pentru a da semnalul declanșarii celei mai devastatoare intervenții militare ruse pe propriul teritoriu. Incepuse razboiul construcției legitimitații politice (unii ii spun imagine) al celui care avea sa devina cel mai controversat lider politic est-european de dupa 1989.

Evident ca ar insemna sa intram pe taramul speculațiilor daca ne-am gandi ca președintele Basescu va demisiona peste cateva luni, Vasile Blaga ar deveni președinte interimar conform Constituției inca "nereformate", iar guvernul Mihai Razvan Ungureanu ar emite o ordonanța de urgența pentru acordarea de garanții ex-președintelui Basescu și familiei sale. In plus, M.R.U. nu este in nici un caz vreun Putin, dat fiind ca a ținut sa ne reaminteasca afinitatea intelectuala cu "valorile dreptei". Mai mult decat atat, MRU nu are la dispoziție nici o armata și nici un Caucaz de Nord pentru a-și construi o baza de legitimitate politica "solida".

In consecința, ne putem intreba care va fi natura și caracterul "razboiului" d-lui MRU, deoarece un fel de razboi tot va trebui creat? Lupta anti-corupție s-a cam incheiat cu rezultate pozitive: Romania nu a fost acceptata in clubul Schengen. Lupta cu deficitul bugetar și "asistații social" a fost ferm caștigata de domnul Boc, sprijinit ferm de domnul Basescu. Ramane continuarea luptei "cu criza" și ... atenție, lupta cu procentele dezastruoase din sondaje a PDL! Va fi o lupta dreapta, purtata de dreapta populara! O parte din armamentul ce va fi folosit pentru lupta cu procentele din sondaje este vizibila: privatizari in sectorul energetic pentru incasarea rapida de fonduri din care sa inceapa sa fie platita uriașa datorie contractata in lupta anterioara cu deficitul bugetar, plus indexarea pensiilor și majorarea salariilor in sectorul public. La acestea trebuie adaugate și cateva contracte publice grosiere care sa genereze prin evaziune banii necesari producerii de afișe, tricouri, galeți, brichete și pixuri portocalii/verzi din campania ce sta sa vina.

Razboiul general insa va fi unul cu statistica. Linia frontului a fost deja dictata de guvernatorul BNR, maestrul Isarescu. Guvernatorul ne spunea mai ieri ca nici o țara membra UE nu a trebuit sa "topeasca" 25% din veniturile bugetarilor, intrucat nicaieri in UE cheltuielile cu personalul din sectorul public nu au crescut cu 120%. Pare decent, nu? Intr-o carte pe care am citit-o in studenție și care avea sugestivul titlu Cum sa minți cu statistica? una din formele clasice de manipulare a datelor era compararea procentelor (alcatuite tot din cifre) pentru mascarea adevarului dureros al cifrelor nominale. De la inalțimea funcției de guvernator BNR bugetar a manipula cifre și numere e un fleac. Ne-a ciuruit repede!

In consecința, razboiul d-lui M.R.U. va fi unul destul de ușor, pentru ca va depinde de abilitațile sale oratorice, respectiv de glazura in care va indulci și manipula numere și procente pe care cei doi corifei din spatele domniei sale, respectiv președintele Basescu și guvernatorul Isarescu, i le vor sugera ca mesaje-cheie. Mai ramane o singura necunoscuta: cine va candida din partea "dreptei populare" la președinție in 2014: M.R.U. sau Isarescu? Depinde de care din ei va minți mai credibil cu statisticile!

Nicolae Mavros